Despre stăruinţa în rugăciune

Mulţi ne întrebăm dacă să stăruim în rugăciune, căci atunci când ne rugăm şi nu primim răspuns în perioada imediat următoare, ne lăsăm păgubaşi. Într-adevăr, Dumnezeu ascultă rugăciunile, dar le împlineşte doar pe cele care ne sunt de folos. Atunci, să insistăm sau nu în rugăciune? Da, să insistăm, dar să adăugăm la sfârşitul rugăciunii: "Doamne, dă-mi acest lucru DACĂ ÎMI ESTE DE FOLOS". Căci Domnul Iisus Hristos a spus în Grădina Ghetsimani: "Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă." (Sfânta Evanghelie după Luca, capitolul 22, versetul 42). Mântuitorul Hristos ne este deci Învăţător, din nou ne învaţă cum să ne rugăm şi cum să ne raportăm la situaţiile dificile. Tot El ne-a învăţat în Rugăciunea Domnească să cerem: "Facă-se voia Ta". Deci, putem stărui în rugăciune când ne dorim ceva, dar să nu uităm că noi nu ştim ceea ce ne este de folos spre mântuire. Doar Dumnezeu ştie, şi El ne dă ceea ce ne trebuie şi CÂND SUNTEM PREGĂTIŢI, nu când dorim noi.

Despre împărtăşirea cu aceeaşi linguriţă

Azi când mă întorceam de la şcoală, în maxi taxi, am auzit o doamnă foarte revoltată care îi spunea unei prietene că ea nu se mai împărtăşeşte pentru că preotul foloseşte aceeaşi linguriţă la toată lumea. Şi că ea sugerează să se facă un studiu câţi oameni se îmbolnăvesc după ce se împărtăşesc cu aceeaşi linguriţă după oameni grav bolnavi. Noi, creştinii ortodocşi, ştim că Hristos este Doctorul sufletelor şi al trupurilor şi că Trupul şi Sângele Său reprezintă cel mai sfânt lucru de pe pământ. Şi că sfânta împărtăşanie este spre sfinţire, spre luminare, spre curăţire. În plus, unii nu ştiu că se rosteşte o rugăciune de sfinţire a linguriţei. În urma acestei discuţii între acea doamnă şi prietena ei (care o aproba întru totul), mi-am dat seama

Rugaciune

Doamne, iarta-mi nepasarea
Doamne, iarta-mi delasarea
Nu ma rog , si-ar trebui
Simturi sa le am faclii.

Amanarea e-o povara
Omul sta pan' o sa moara
SI atunci el se trezeste
Si vede unde greseste.

Din pacate, e tarziu
Pentru sufletul zurliu.
Doamne, da-ne azi putere
Viata noua sa incepem!

Multumire

Soarele pentru noi răsare.
Norii se-mpânzesc în zare
Primăvara se arată
Frigul va fugi îndată.

Doamne, noi Îţi mulţumim
Pentru soare, pentru crin
Toate nouă ni le-ai dat
Şi nimic n-ai aşteptat.

Decât să Te preaslăvim
Duhul Sfânt să Îl primim
Biserici vii să devenim,
Pentru tot Îţi mulţumim!

Obisnuinta

Sfintii Parinti spuneau ca este firesc dupa ce faci binele, sa capeti in timp o usurinta in a il savarsi, apoi bucurie. Deci, este normal sa facem din obisnuinta ceva, dar nu trebuie sa ajunga rutina. Cand in obisnuinta punem si sentimente, cred ca este exclus sa ajungem la "Tipic, tipic, dar la inima, nimic!". Serafimii canta neincetat "Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot", dar cantarea nu ii duce in rutina, caci cu fiecare rostire, ei Il iubesc si mai mult pe Dumnezeu. Cand facem faptele bune, este bine sa incercam sa le facem cat mai spre slava lui Dumnezeu. Ca si noi sa sporim in dragostea care nu cade niciodata!

Cei mai frumoşi ani

Am auzit de atâtea ori: "şi-a petrecut cei mai frumoşi ani în închisoare", sau "îngrijind un copil". Care sunt cei mai frumoşi ani? Ai copilăriei? Ai adolescenţei? Ai tinereţii? Eu cred că anii cei mai frumoşi sunt cei în care conştientizăm relaţia cu Dumnezeu şi ne apropiem de El şi de Biserică. Atunci nu mai suntem copii, tineri, maturi, ci ancoraţi în veşnicie. Abia când mă simt aproape de Dumnezeu mă simt împlinită şi fericită, şi ştiu că această stare poate ţine... la nesfârşit!

Durerea

Durerea devine mereu tot mai mare
Mai grea, nemiloasă şi tare
Gândirea îmi moare
Cuvintele pier.

Nici lacrimi nu pot să mai curgă
Din ochii-mpietriti de dureri
Sunt singur în suflet
Şi-acolo e ger.

Credinţa sporeşte-mi
Voinţa-ntăreşte-mi.
Doamne, ai milă de mine
Căci sunt un nimic fără Tine!

Naşterea din nou

Suntem morţi până iubim
Suntem reci şi suferim
Până vine Duhul Sfânt
Şi ne luminează-n gând.

Inima o dezmorteste
Sufletul îl încălzeşte
Mintea o prealumineaza
Ochii îi dez- întinează.

Abia de-atunci noi gândim
Şi începem să trăim
Rugăciunea luminează
Căci iubirea-n noi lucrează.

Despre orbirea sufletească

"Iisus le-a zis (fariseilor): Dacă aţi fi orbi n-aţi avea păcat. Dar acum ziceţi: Noi vedem. De aceea păcatul rămâne asupra voastră. (Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 9, versetul 41).
Orbirea sufletească de care vorbeşte Domnul nostru Iisus Hristos înseamnă în primul rând că acea persoană nu îşi dă seama de starea gravă în care se află. Aceasta duce la moartea sufletească.

Dar ce este moartea sufletească? Înseamnă a nu mai fi receptiv la glasul lui Dumnezeu care ne cheamă: "Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima

Despre traumele psihice

În zilele noastre, tot mai mulţi copii şi adulţi sunt abuzaţi şi rămân cu traume şi sechele, de cele mai multe ori, pentru tot restul vieţii. Cum poate cineva să treacă definitiv peste o traumă proprie? Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să se spovedească la un duhovnic iscusit, să participe la sfintele slujbe şi mai ales la Sfânta Liturghie şi la Sfântul Maslu şi să se roage cu credinţă. Dumnezeu, prin harul Său, poate vindeca în scurt timp orice rană! Apoi, să continue "tratamentul duhovnicesc" ajutându-i pe alţi oameni care se află în situaţii cu mult mai grele. Cine are traume, să meargă în spitale, în azile, în orfelinate şi să şteargă cu iubire lacrimile nesecate ale celor suferinzi şi necăjiţi! Cu siguranţă, suferinţa proprie ajunge pe locul doi, iar în timp dobândeşte vindecare.

Un nou răspuns care m-a uimit | Cain şi Abel

Prima oră de religie din an am făcut recapitulare. Vorbind despre cum l-a omorât Cain pe Abel, un băieţel din clasa a treia a ridicat mâna şi a zis o replică demnă de un teolog: "Dar Cain nu a ştiut ce înseamnă moartea pentru că nu mai murise nimeni până atunci. Deci, el nu a ştiut că face un lucru atât de grav..."

M-a luat prin surprindere aşa replică, sincer nu mă gândisem niciodată la acest aspect! Şi, întorcând problema pe toate părţile, am ajuns la concluzia că greşeala cea mai mare a lui Cain a fost că nu şi-a mărturisit vina când Dumnezeu, pentru a-l ajuta, l-a întrebat ce a făcut:

"După aceea Cain a zis către Abel, fratele său: "Să ieşim la câmp!"

How to Reach at Happiness

Returning to the  central theme of  the whole world: happiness. Contrary to popular opinion, happiness is not something external. Money, career, family, friends don't make you happy. Happiness is a gift from God received by people with pure heart: "Blessed are the pure in heart, for they shall see God" (Gospel of Matthew, Chapter 5, 8). First, they see God in creation, they are beginning to feel joy, then, some see Him directly.

*

We blame several factors because we don't feel happy, loved. Let's not forget that we can simply ask God the true happiness and He will give us. Here and in eternity. I mean always. Because this was the purpose to create people,

Cum dobandim fericirea

Revin la tema esenţială pentru toată lumea: fericirea.
Contrar opiniei generale, fericirea nu este ceva exterior. Nu te fac fericit banii, cariera, familia, prietenii. Fericirea este un dar primit de la Dumnezeu primit de oamenii care au inima curată: "Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu" (Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 5, versetul 8). Ei Îl văd pe Dumnezeu întâi în creaţie, încep să simtă bucurie, iar mai apoi, unii Îl văd direct. Dăm vina pe mulţi factori pentru că nu ne simţim fericiţi, iubiţi. Să nu uităm că e suficient să Îi cerem fericirea adevărată lui Dumnezeu şi El ne-o va da. Aici şi în veşnicie. Adică mereu. Căci acesta a fost scopul creării oamenilor, să se bucure de tot împreună cu Dumnezeu

Goana după fericire

Mă uit cum oamenii construiesc de zor. Câmpul care despărţea înainte Bragadiru de Bucureşti este acum un cartier în toată regula. Blocuri, case, vile, benzinării, magazine. Toţi vecinii din Bragadirul vechi, fie că stau la casă, fie la bloc, renovează, modifică, schimbă. Ce denotă dorinţa aceasta de schimbare, de renovare, de nou? Că nu au găsit încă fericirea. Că nu L-au găsit încă pe Dumnezeu cu adevărat, în sufletul lor. Sigur, oamenii trebuie să se ocupe şi de casă, dar acum parcă este un fenomen general dorinţa aceasta de a ieşi în evidenţă. De a avea cea mai frumoasă casă, cel mai bun apartament, cea mai nouă maşină. Creştinii adevăraţi trebuie să nu uite de sfatul primit de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos

Biserica Sfântul Apostol Andrei | Bragadiru

Site-ul oficial al bisericii este acesta. Biserica Sfântul Apostol Andrei din Bragadiru este recent înfiinţată într-un cartier nou, care face legătura între Bucureşti (Sectorul 5) şi Bragadiru. Biserica Sfântul Apostol Andrei a fost sfinţită pe 30 noiembrie 2008. Atunci a fost şi primul său hram. Deşi vremea era foarte rece, biserica s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulţimea care a venit să aducă rugăciune Sfântului Românilor.
Biserica actuală este de lemn. Pictura din biserică este în stil bizantin, conform Sfintelor Canoane ale Bisericii. Slujbele sunt deosebite, preot fiind Părintele Dorin Nicolae. La strană, răspunsurile sunt date de fratele părintelui, Mihai. Se intenţionează construirea unui nou lăcaş de cult, din piatră, în incinta actuală

Biserica de la Buda - Cornetu

De comuna Cornetu din Judeţul Ilfov ţine şi satul Buda. Acest sat a fost distrus în 1987, la construirea Barajului de la Mihailesti- Argeş, însă de câţiva ani, între Oraşul Bragadiru şi Comuna Cornetu a fost reînfiinţat Satul Buda. Se construieşte o biserică nouă, dar slujbele se ţin încă în paraclisul de lemn. În prezent, satul Buda numără doar 120 de locuitori, însă prezenţa lor la slujbele duminicale este de lăudat! Curtea este plină cu tineri şi copii, care se împărtăşesc cu evlavie la momentul cuvenit.

Biserici ortodoxe din Piteşti

Biserica Sfântul Gheorghe

Biserica domnească Sf. Gheorghe, a fost construită de domnitorul Constantin Şerban (domnitor al Ţării Româneşti în perioada: 19 aprilie 1654 - 26 ianuarie 1658 şi al Moldovei de două ori: noiembrie 1659 şi 31 ianuarie 1661 - februarie 1661) împreună cu soţia sa Doamna Bălaşa pe fundaţia unei biserici mai vechi.

Pisania păstrată nu spune mai mult: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorulu Fiului şi cu sporu Sfântului Duh, îndemnatu-m-amu şi eu celu ce sântu dintru Domnul meu bunu şi creştin, Doamna mea Bălaşa, miluindu-mă Bunul Dumnezeu cu cinsta scaunului părintelui meu, răposatu creştin Şerban Voivoda, fiind eu Domn ţării Româneşti.

Schitul Trivale | Piteşti

Schitul Trivale se află în cartierul omonim din Piteşti şi are hramul "Sfânta Treime" (a doua zi după Rusalii).

Ctitorită din lemn în sec. XV de familia Trifan şi Stanca Stăncescu, reclădită din piatră de Matei Basarab (1632-1654), din piatră şi cărămidă de Mitropolitul Varlaam (1672-1674), de stareţul Irotei Niculescu (1854-1856) şi Justin Ionescu (1904), ctitor şi al clopotniţei actuale; biserică pictată de Ioasaf Grecu în 1731, zugrăvită şi în 1904; ansamblu refăcut după cutremurul din 1940 (între 1942 şi 1944) de Episcopia Argesului.

A fost reînfiinţată în 1991. Este cârmuită de Prea Cuviosul Părinte Gherasim Nicuţ. Adresa mănăstirii este: str. Trivale, nr. 71, Piteşti.

Schitul Troianu | Vâlcea

Schitul Troianu se află lângă Municipiul Râmnicu Vâlcea, în Judeţul Vâlcea şi are hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august). Biserica a fost construită în secolul XVIII. În 1848, aici a fost comandamentul militar al armatei de panduri şi voluntari condusă de generalul Gheorghe Magheru. După secularizarea averilor mănăstireşti, Schitul Troianu a aparţinut de Mănăstirea Hurezi (până în 1949). În prezent, Schitul Troianu ţine de Arhiepiscopia Râmnicului.
Stareţ este Părintele Sava Pleşa.  Se doreşte construirea unei biserici noi, mai mari, cu hramul "Izvorul Tămăduirii" (prima vineri după Sfânta Înviere a Domnului). Fotografiile din galerie au fost făcut chiar de hramul din 2009. Schitul Troianu se află pe un deal

Sfânta Mănăstire Pasărea

Sfânta Mănăstire Pasărea se află în Judeţul Ilfov, lângă lacul şi pădurea Pustnicu. A fost construită prima biserică de lemn în 1813 de Arhimandritul Timotei.  Biserica din lemn s-a prăbuşit la cutremurul din 1838. În 1846, pe când era stareţ al Sfintei Mănăstiri Cernica, Sfântul Calinic a zidit biserica actuală şi i-a rânduit Tipicul Sfântului Sava. Aici s-a călugărit spre sfârşitul vieţii şi Floarea, mama Sfântului Calinic, primind numele de Filofteia. În 1955, biserica mănăstirii a fost declarată monument istoric şi a fost restaurată de Patriarhul Justinian Marina.

În ultima perioadă, aici a fost un duhovnic renumit, Părintele Macarie Ionită, şi a trecut la Domnul în anul 2007.

De această mănăstire mai ţine Schitul Găneasa, Seminarul Teologic Sfânta Filofteia (Brăneşti) şi un azil de bătrâni.

Hramul mănăstirii este Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii). Aici se află părticele din moaştele sfinţilor: Pantelimon, Mina, Mercurie şi ale Cuvioşilor Părinţi ucişi în Sinai şi Rait.