Am auzit de atâtea ori: "şi-a petrecut cei mai frumoşi ani în închisoare", sau "îngrijind un copil". Care sunt cei mai frumoşi ani? Ai copilăriei? Ai adolescenţei? Ai tinereţii? Eu cred că anii cei mai frumoşi sunt cei în care conştientizăm relaţia cu Dumnezeu şi ne apropiem de El şi de Biserică. Atunci nu mai suntem copii, tineri, maturi, ci ancoraţi în veşnicie. Abia când mă simt aproape de Dumnezeu mă simt împlinită şi fericită, şi ştiu că această stare poate ţine... la nesfârşit!
Cat de adevarat!
RăspundețiȘtergereP.S.: Cred ca ma pot inscrie si eu la un concurs de comentarii arhiscurte:)
Doamne ajuta!
Foarte buna idee! Sa fscem deci un concurs de comentarii arhiscurte ortodoxe! :)
RăspundețiȘtergereMultumim !
RăspundețiȘtergereCei mai frumosi ani sant acei ani petrecuti "stransi lipiti "de Dumnezeu si cele sfinte.
RăspundețiȘtergere