Durerea devine mereu tot mai mare
Mai grea, nemiloasă şi tare
Gândirea îmi moare
Cuvintele pier.
Nici lacrimi nu pot să mai curgă
Din ochii-mpietriti de dureri
Sunt singur în suflet
Şi-acolo e ger.
Credinţa sporeşte-mi
Voinţa-ntăreşte-mi.
Doamne, ai milă de mine
Căci sunt un nimic fără Tine!
Fapte 14
RăspundețiȘtergere21. Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia,
22. Întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebuie să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu.