Scriitorul latin Virgiliu a spus: "Fugit irreparabile tempus". (Timpul fuge de neînlocuit). Nu numai pentru viaţa de acum, ci mai ales pentru veşnicie. Vom da seamă la Judecată de timpul petrecut în păcat. Spunea un părinte: "Cine ne va da înapoi duminicile când nu am fost la biserică? Cine ne va da înapoi zilele de post când am mâncat de dulce?".
Oamenii primesc în Rai sau în iad recompensa pentru faptele lor. În Rai, sunt diferite nivele de fericire, în funcţie de viaţa petrecută pe pământ. Aşadar, cum o să ne aşternem de aici, aşa o să petrecem veşnicia. Nicio faptă bună nu este trecută cu vederea. La fel, păcatele lasă şi ele urme în suflet.
Mulţi amână mersul la biserică şi îndreptarea vieţii. Zic: "Lasă, o să merg la bătrâneţe, până atunci păcătuiesc cât pot, o să mă ierte Dumnezeu atunci". Dumnezeu nu se lasă batjocorit. Asta e făţărnicie şi aceşti oameni nu se vor îndrepta niciodată din inimă. Este una din hulele împotriva Duhului Sfânt, despre care Mântuitorul spunea: "Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta." (Matei XII, 31).
Să nu uităm că fiecare zi contează pentru veşnicia noastră.
"Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre". (Evrei III,15). Dacă nu auzim, este tot din vina noastră, pentru că avem mii de biserici, mii de preoţi ortodocşi, milioane de exemplare de Biblii în ţară. Şi, dacă nu ne întoarcem cât încă trăim, se va întoarce Dumnezeu de la noi în Ziua Judecăţii: "Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui". (Matei XXV, 41).
Să dea Dumnezeu să ne găsească sfârşitul într-o stare duhovnicească bună, spovediţi şi împărtăşiţi, astfel încât să auzim: "Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii". (Matei XXV, 34). Amin.