Acum o săptămână sau două, la lecția despre Regele Solomon, i-am întrebat pe elevi ce ar fi ales ei să îi ceară lui Dumnezeu. Mi-a plăcut foarte mult răspunsul unui elev. A zis că, dacă ar fi fost el conducătorul poporului și ar fi putut alege, ar fi cerut CREDINȚĂ pentru poporul lui. Mi s-a părut un răspuns foarte inspirat: dacă poporul are credință, are și binecuvântarea lui Dumnezeu și sprijin în toate. Însă aici intervine și liberul arbitru, adică fiecare om trebuie să Îl aleagă pe Dumnezeu în mod liber și conștient.
Daca ar fi fost CREDINTA la cei ce conduc tara si poporul (la toate nivelele), atunci tara ar fi fost una bogata, prospera si cu oameni buni, intelepti si fericiti. Crizele de orice fel vin de la necredinta si lipsa iubirii si a respectului, de la diminuarea constiintei si a sufletului, ca si de la comunicarea si relatiile tot mai rare, mai reci si mai nesincere, bazate pe interese. Doamne-ajuta sa traim si vremuri mai bune, ca tot de sacrificiu am fost!
RăspundețiȘtergereCredinţa este indispensabilă pentru cine vrea sa se apropie de Dumnezeu deoarece, Dumnezeu este Duh si cine se apropie de El trebuie să creadă că El este şi că rasplăteşte pe cei ce-L caută cu sinceritate si cine vrea să I se închine trebuie să o facă în duh şi în adevar. Iar fară credinţă este cu neputinţă să-I fim plăcuţi.
RăspundețiȘtergereCredinţa este obligatorie pentru oricine îşi propune să-L cunoască pe Cel ce a adus în existenţă Creaţia cu tot ce este în ea vazut si nevăzut.
Credinţa adevărată, credinţa Scripturilor care a fost dată sfinţilor odata pentru todeauna.
Crdinţa este darul lui Dumnezeu, darul Duhului Sfânt. Cine are trebuinţă de ea s-o ceară căci cine cere primesşte.
Pentru a conştientiza necesitatea şi utilitatea crednţei este nevoie de Lumina care vine de sus, Lumina Scripturilor, potrivit cărora Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu este Lumina lumii şi cine-L urmează pe El nu va umbla în întuneric ci va avea Lumina vieţii.
Cine vrea să cunoască cu adevărat taina vieţii, taina existenţei trebuie să-L accepte pe Domnul Iisus ca Mântuitor personal după rânduielile Bibliei.
Este unica modalitate prin care omul se poate salva de sub puterea ignoranţei spirituale,păcatului şi a morţii eterne.
Este singura modalitate prin care omul poate scăpa de iad.
Este singura cale care duce la viaţa veşnică în Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Iisus Hristos.
Orice locuitor de pe această planetă care nu se aşează pe această
cale îngustă a mântuirii nu are şansa de a se face copil al lui Dumnezeu născut din nou din apă şi din Duh, născut din Dumnezeu prin Cuvântul Lui.
Un astfel de om are statutul de rebel deoarece ignoră Legea Cerului, Voia lui Dumnezeu cea bună plăcută şi desăvârşită, ignoră Cuvântul lui Dumnezeu, ignoră Sfânta Scriptură,ignoră Constitutia eternei Lui Împărăţii.
Dumnezeul Scripturilor îi lasă pe astfel de oameni in voia minţii lor blestemate să-şi urmeze căile care le plac şi le convin trăind marea iluzie a vieţii şi tot odată enorma iluzie a mântuirii.
Un vis al morţii eterne e viaţa lumii intregi spunea Eminescu şi câtă dreptate avea.
Câţi oare dintre noi locuitorii acestui pământ am înţeles realizăm sau vom conştientiza aceasta?