Nu vă vrem pentru că nu vă vedem,
Vă urâm pentru că nu vă vrem.
Privirea voastră însă duios şi tristă-nlăcrimată
E pentru noi de-a pururi junghiată.
Sunteţi acuzatorii noştri, ai tuturor,
Voi n-aţi văzut acest infern al florilor,
Decât unealta ucigaşă în pântecul mamei
Ce a zdrobit necruţătoare zorii zilei.
O, mamă, dragă mamă, te-am fi iubit nespus,
Noi fiii tăi ce-ai socotit că suntem în plus...
Îngeri rataţi, cu aripile frânte,
Căci albul vostru-i prefăcut în sânge.
(Foto: Frescă "Lăsaţi copiii să vină la Mine" de la Liceul "Ioan Petruş" din Otopeni)
frumasa poezie! felicitari...
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru frumoasele versuri...ale poeziei fara nume!
RăspundețiȘtergereFoarte frumoasa si fresca...foarte buna initiativa parintelui diacon Iliuta de a inlocui locul de fumat cu un mic colt de rugaciune!
Imi este dor de copilasii din scoala!
Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Frumoase versuri,Florina D-zeu sa-ti dea sanatate si putere in tot ceea ce faci si te-a binecuvantat cu tot ceea ce e mai frumosINTELEPCIUNEA. Am incercat si eu sa scriu in liceu si as indrazni daca se pate sa las si eu cateva versuri:Ramai ce esti ,nimic mai mult Urmeaza-ti drumul in tacere,Si daca lacrimi de durere te-or poticni nu te opriNU spune niciodata NU si nu uita ca estidoar TU
RăspundețiȘtergere