Translate

duminică, 23 octombrie 2011

Tristeţea

Ce este tristeţea? Lipsa fericirii. Aşa cum întunericul este lipsa luminii, tristeţea este lipsa Luminii lui Dumnezeu, a harului Duhului Sfânt. A fi trist înseamnă a îţi simţi sufletul gol. Înseamnă a te simţi singur. Înseamnă a nu simţi iubire. Nici de la alţii, nici pentru alţii. Tristeţea este moarte, pentru că, pe termen lung, această stare te poate îmbolnăvi.
*
În mod normal, creştinul ortodox nu ar trebui să aibă acest sentiment. Părintele Arsenie Papacioc spunea că, atunci când simţim tristeţe, sigur este un duh rău, pentru că starea firească a creştinului este bucuria. Bucuria că Domnul ne iubeşte, că a murit şi a înviat pentru noi şi ne stă la dispoziţie în fiecare Biserică Ortodoxă şi ne ascultă în tot locul.
*
Întâlnim însă şi la sfinţi sentimentul tristeţii, provocat de simţirea îndepărtării lui Dumnezeu. Până şi psalmiştii au trăit depărtarea aceasta de Dumnezeu, care este sursa fericii adevărate şi veşnice: "Până când, Doamne, mă vei uita până în sfârşit? Până când vei întoarce faţa Ta de la mine?" (Psalmul 12, 1).
Această îndepărtare este dată pentru smerirea celui credincios. Atunci, când harul te-a părăsit, când vezi că eşti neputincios şi tu însuţi nu pot nimic, abia atunci te smereşti şi chemi din toată inima ajutorul lui Dumnezeu. Căci "fără Mine nu puteţi face nimic", spune Mântuitorul (Sfânta Evanghelie după Ioan, 15, 5). Când bucuria noastră devine Domnul, când ne umplem de Duhul Sfânt prin împărtăşirea cu Sfintele Taine, atunci bucuria sufletasca devine o stare aproape permanentă. Doar când vom lâncezi din nou, când ne vom lenevi, abia atunci vom avea o scădere a intensităţii bucuriei.
*
Revenind la subiectul principal, tristeţea, trebuie să luăm măsuri atunci când ne atacă. În primul rând, atunci când o depistăm, să ne şi rugăm, chiar şi cu cuvintele noastre, dacă suntem prea dărâmaţi fizic şi psihic pentru a face vreun acatist sau paraclis. Apoi, în cel mai scurt timp posibil, să ne spovedim, şi vom vedea cum veselia cea adevărată, cea dăruită de sus, îşi va face sălaş în sufletele noastre. Amin!

Un comentariu:

  1. Bravo, Florina, ai pus punctul pe i. Tristeţea este uneori îngăduită spre smerire şi doar Sfintele Taine o vindecă.

    RăspundețiȘtergere